Preambul la a doua poveste inspirată din realitate

Nu era un secret pentru nimeni faptul că tatăl Mirei-Elisabeta alesese cariera medicală după ce văzuse un om murind la doi paşi de el pe vapor, în urma unei supradoze de cocaină. Asta şi perspectiva sumbră a vieţii de avocat în justiţia intens politizată dinainte de 1989, dar şi inflaţia de jurişti ce deja se întrezărea în 1990 pentru cine avea ochi să vadă vidul legislativ al FSN-ului, mană cerească acelora care voiau să se îmbogăţească rapid.

Corneliu nu avea nevoie de aşa ceva — venise de pe mare cu valută forte, invulnerabilă la inflaţia din România. Se pusese cu burta pe carte, învăţase în câteva luni toate biologia şi chimia necesare şi iată-l în toamna anului 1990 student la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Ambiţia îi fusese alimentată şi de o statistică tulburătoare făcută publică în primăvara aceluiaşi an: copiii subnutriţi ai României reprezentau un sfert dintre cei de la oraş şi o şesime dintre cei de la ţară. Cardiologul avea să i-o amintească ginerelui de fiecare dată când acesta îl lăuda pe Ceauşescu.

— A fost o soluţie de avarie, domnu’ doctor. Nu venea după vârful atins în ’38, ci după dezastrul lăsat de Dej şi de kominternişti.

— „Soluţie de avarie” zici? Ai dreptate — a fost în primii zece ani. Pe urmă, a devenit el însuşi avaria. Ceva asemănător a spus şi Băsescu: dacă Ceauşescu stătea preşedinte doar un deceniu, ar fi lăsat o amintire plăcută.

„Oh, nu — nu Băsescu!” Când discuţia ajungea în acest punct, Valentin repede schimba subiectul, căci perioada 2004-2014 devenise un nou „obsedant deceniu” şi avea să suscite polemici până către 2045.

— De-aia zic, continua domnul Cepta: dac-aş fi fost eu la Târgovişte…

„Dac-aş fi fost eu…” râdea amar impresarul în sinea lui, tocmai fiindcă îşi vedea oglindit propriul defect, al nostalgiei revizioniste, pervers semn de bătrâneţe.

— …şi soarta lui ar fi depins de mine, continua medicul, i-aş fi făcut conştiincios toate analizele, i-aş fi administrat insulina necesară, apoi i-aş fi servit un glonţ în cap fără nici cea mai mică remuşcare. Măcar pentru banii împrumutaţi de la FMI cu dobândă preferenţială şi sifonaţi în cadourile pentru Bokassa, Mugabe, Gaddafi şi alte indigestii ale istoriei, în timp ce lumea în ţară…

Din acest punct, Vali nu-l mai urmărea — îi cunoştea discursul. Îşi lua o mină meditativă şi, rotindu-şi privirile prin încăpere, se vedea pe el însuşi la vârsta socrului. „Dă-mi, Doamne, obsesii mai bune sau barem mai rodnice! Mai pline de viaţă.”

De-asta alesese Corneliu Medicina: pentru că văzuse viaţa fremătând în huzur pe punte, apoi aceeaşi viaţă transformată pe masă în pastă de sânge nazal amestecat cu cocaină, iar pe podea în năclăială din sfincterele relaxate în trena morţii. Plus coşmarurile cu copii scheletici care deschideau spre el guri ştirbe, dezvelind gingii roase de scorbut.

Primul an de facultate a stat sub semnul înstrăinării faţă de familie, dar al doilea i-a făcut cunoştinţă cu Laura Cipleş, viitoare mamă de nobelistă. Ea i-a presărat sare pe gheaţa angoaselor, una câte una, culminând cu căsătoria şi mutatul în vila socrilor mici, redobândită, după naţionalizarea ei de către comunişti în 1948. Acolo, în casa acoperită cu iederă de jos, de la fereastra demisolului, până sus, la burlanele cu dragoni pe la colţuri, unde micsandrele de pe terasă drapau misandria Laurei faţă de fugarii prieteni ai fiicei şi unde distincţia brazilor din curte contrasta cu frenezia de suporteri a lui Corneliu & comp. la meciurile televizate, acolo văzuse lumina zilei Mira, cea care avea să fie denumită „Psi-ul din sinapse” de presa anilor ’40 şi ’50 ai secolului al XXI-lea. (De Marius Ciobanu, mai precis, dar porecla se răspândise rapid, fagocitându-şi autorul.) Iar paşii spre binemeritata glorie i-au fost conduşi tinerei doctoriţe de energicul ei tată.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s