Rugăciunea pilotului prăbuşit

Surâde-mi tu, felină, preaplină de viaţă…

Surâsul tău hipnotic cel fără de pereche,

Când viaţa-i limbă-n clopot, de-un firicel de aţă,

Să-mi susure-n hiatul treziei la ureche.

*

De-o piatră râuroasă porneşte-te şi leagă

Suflarea mea cea cruntă, suflare-n povârniş.

Când aripa cea dreaptă de glonte e beteagă,

La pieptul tău, pilotul să doarmă-n luminiş.

*

Aruncă-mi, neclintită, ocheada ta de gheaţă,

De gheaţă fulgurantă, ce oasele-mi topi.

Obrajii-acestui Mikey fă-i, bieţii, o roşeaţă

Ce tresăriri s-aţâţe şi-n tulburi miopii.

*

Acuma, de-mi îngădui, cu spatele voi scoate

Această stârpitură de trup ce sclav îţi e

Din faţa-ţi panacee ce hotărăşte soarte

Cu-o singură clipire, şoptind numai: „touché…”.

*

Dac-o să vrei sau dacă vreodat’ ţi s-o-ntâmplare

S-apleci spre Mike, umilul, privire de văleat,

Îndură-te şi spune-i de îţi sau nu-ţi e vreare

Să-l faci pe paju-acesta de fericire beat.

Anunțuri

8 gânduri despre „Rugăciunea pilotului prăbuşit”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s